Retea hidrografica

Cunoaşterea din puct de vedere hidrologic a unui teritoriu este impusă îndeosebi de rolul apei ca resursă economică, de solicitarea ei în toate domeniile de activitate, apa fiind un factor natural vital.

Apele subterane sunt în strânsă legătură cu particularităţile reliefului şi condiţiile climatice. Fragmentarea, energia reliefului şi constituţia litologică influenţează posibilităţile de formare a orizonturilor acvifere. Astfel, în luncă adâncimea primului strat freatic atinge 3 – 7 m, pentru că în zona câmpului să ajungă de la 8 – 10 m până la 25 – 35 m.

Pe sate adâncimea stratului freatic variază în limite mici:

  • Filipeştii de Târg – 15 m la puţul zis Badea (str. Mărgineni), 20 m la puţurile Căminul cultural şi Băcănie;
  • Brătăşanca – 10 m puţul Parlog, 15 m Niculin şi Gradinita;
  • Mărginenii de Jos – 14 m puţul Rădulescu, 16 m puţul Saivane (apa nu are calitate bună).

S-au forat puţuri la adâncimea de 60 – 80 m, cu bazine de colectare de 5 – 10 t, pentru alimentarea gospodăriilor, instituţiilor şi obiectivelor economice în filipeştii de Târg (6 puţuri) şi Brătăşanca (2 puţuri). Puţul forat la Mărginenii de Jos nu a dat randamentul aşteptat, practic investiţia a fost inutilă.

Reţeaua hidrografică de suprafaţă de pe teritoriul comunei Filipeştii de Târg este alcătuită din râul Prahova, pârâul Provita, iazul Morilor, Cervenia, o serie de canale de irigaţie (zise şi şanţuri), precum şi din Heleşteul de la Filipeştii de Târg şi lacul Mărgineni.

Alimentarea cursurilor de apă din această zonă se face din ploi, topirea zăpezilor, ape freatice. Scurgerea lichidă, ca proces care exprimă caracteristicele dinamicii apei, este determinată de factorii climatici ai teritoriului şi condiţionată de ceilalţi componenţi ai mediuliu – relief, soluri, rocă, vegetaţie, iar factorul care provoacă formarea scurgerii lichide îl constituie sursa de alimentare.

Prahova este cel mai mare colector al apelor judeţului cu acelaşi nume. Studiile lingvistice susţin că numele vine din slavul „prah” care în româneşte înseamnă praf.

Râul Prahova izvorăşte de la Predeal (altitudine 1100 m), are o lungime de 193 km, un bazin hidrografic de 3738 km2 şi se varsă în râul Ialomiţa pe teritoriul judeţului cu acelaşi nume (nu departe de Urziceni), unde altitudinea atinge 60 m faţă de nivelul mării. Lungimea pe raza comunei este de 11 km şi formează hotarul de est cu comuna Ariceştii Rahtivani. Deşi pare un râu lent şi îmbătrânit, prin aspectul cursului său, Prahova este totuşi un râu capricios cu oscilaţii uneori mari ale debitelor şi nivelurilor. Debitul mediu multianual este eventual în jur de 23,8 m.c./s (mai mare decât al Ialomiţei), dar în anul 1943 a avut un debit mediu anual de numai 2,5 m.c./s, iar cel ai ridicat debit anual a fost de 135,4 m.c./s în 1964. Când este maxim Prahova crează probleme ameninţând cu inundaţii satele Filipeştii de Târg (vale) şi îndeosebi Brătăşanca (cătunul Ezeni). Meandrarea râului este mare, fapt ce se observă prin mulţimea de meandre părăsite şi crearea unor adevărate ostroave pe care creşte o vegetaţie de lăstăriş dându-le o durată mare de existenţă. Interevnţia omului, prin deschiderea unor balastiere şi construirea a două microhidrocentrale, a dus la influenţarea proceselor geomorfologice din albia minoră şi chiar majoră formându-se un relief antropic diferit.

La Floreşti (satul Călineşti), încă din timpul Cantacuzinilor, s-a făcut o abatere din râul Prahova sub forma unui iaz/canal, pe un vechi traseu al Prahovei, care se numeşte iazul Morilor. El are o lungime de 35 km şi un debit de 1,5 m.c./s şi se varsă în Cricovul Dulce la Cocorăşti Colţ. Iazul s-a creat cu scopul de a iriga moşiile boiereşti şi nu numai ale lor, ci şi pentru a pune în mişcare morile atât de necesare oamenilor. Acum el este regularizat prin betonarea malurilor, reducându-i meandrele care au fost asanate şi redate agriculturii. Pe malul stâng al iazului Morilor, în punctul Conacul Filipescu, s-a creat un heleşteu ca loc de agrement pentru familia boierească. Astăzi este neîngrijit şi folosit întamplător de localnici pentru pescuit.

Pârâul Provita izvorăşte de sub plaiul Talea (prin pârâiaşele Valea Ocina şi Valea Tarsei), are direcţia de curgere de la nord – vest la sud- est, lungimea de 49 km, din care 4,5 km pe teritoriul comunei noastre (satul Mărginenii de Jos) şi se varsă în Cricovul Dulce. Cea mai mare parte a anului pârâul este secat şi numai primăvara şi toamna sau în perioadele de ploi apa îşi face simţită prezenţa, iar viiturile îi erodează malurile.

Lacul Mărgineni sau Heleşteul Mărgineni se află situat la vest de pârâul Provita şi nordul Măgurii Mărgineni, spre localitatea Ditesti. Heleşteul s-a format prin construcţia unui baraj pe valea creată de un izvor subteran, care curge pe direcţia vest – est vărsându-se în Provita. Alimentarea heleşteului se face şi din apa precipitaţiilor, care atunci când sunt mari duc la ruperea barajului. În acest moment heleşteul este secat deoarece autorităţile locale, din lipsa fondurilor, nu au intervenit pentru refacerea lui.