[vc_row][vc_column][vc_column_text]

2
2
3-b-11
3-b-11
1
1
Ruinele_Palatului_postelnicului_Constantin_Cantacuzino_din_Filipestii_de_Targ_Prahova_-_Romania_3-1024x580
Ruinele_Palatului_postelnicului_Constantin_Cantacuzino_din_Filipestii_de_Targ_Prahova_-_Romania_3-1024x580
6960520_01
6960520_01
3
3
Ruinele_Palatului_postelnicului_Constantin_Cantacuzino_din_Filipestii_de_Targ_Prahova_-_Romania_2-1024x768
Ruinele_Palatului_postelnicului_Constantin_Cantacuzino_din_Filipestii_de_Targ_Prahova_-_Romania_2-1024x768
4
4
5
5
previous arrow
next arrow

[/vc_column_text][vc_column_text]

Așezare

Comuna este așezată în partea de vest a județului, la limita cu județul Dâmbovița, între râurile Provița și Prahova, având o parte din teritoriu, nelocuit, în jurul lacului Răstoace de pe malul drept al Proviței. În partea sa sudică, comuna este străbătută de șoseaua DN72 și de calea ferată Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta Brătășanca. Principalele căi rutiere ale comunei sunt DJ101P, care pornește din DN72 și duce către Câmpina, și DJ101I care leagă comuna de Ploiești (ca rută alternativă drumului național) și de satul Dițești.

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Filipeștii de Târg era reședința plășii Filipești din județul Prahova. Era comună urbană, fiind însă într-un plin proces de decădere, începând prin secolul al XVIII-lea, concomitent cu dezvoltarea rapidă a orașului Ploiești. Orașul Filipeștii de Târg conținea pe atunci și un cătun numit Seaca și avea în total o populație de 1422 de locuitori. Familia Filipescu, proprietara moșiei din zonă, a înființat la 1802 o biserică, iar școala funcționa din 1856, cu 82 de elevi (dintre care 28 de fete) în 1891. În oraș se ținea târg duminica, în care localnicii își desfăceau produsele agricole, dar și de dulgherie, rotărie, cizmărie, fierărie. A continuat să aibă același statut și în perioada interbelică, deși avea doar 1700 de locuitori în 1924.

În 1950, a devenit parte din raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești, pierzându-și statutul de oraș. În 1968, comuna a devenit parte a județului Prahova, reînființat, alipindu-i-se și câteva sate ale comunei Mărgineni, care s-a desființat, și anume Mărginenii de Jos, Brătășanca și Ungureni.

Monumente istorice

În comuna Filipeștii de Târg se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: curtea boierească a lui Pană Filipescu (1650), ansamblu format din conacul propriu-zis și zidul de incintă; ruinele palatului postelnicului Constantin Cantacuzino (1633–1641), ambele în satul Filipeștii de Târg; și ruinele conacului spătarului Mihail Cantacuzino (mijlocul secolului al XVII-lea) din Mărginenii de Jos.

În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate aflate în satul Filipeștii de Târg. Unul dintre ele este monument de arhitectură — ruinele unei mori vechi de apă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: piatra tombală a comisului Vintilă (secolul al XVI-lea) din incinta bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, pisania bisericii vechi (1642) aflată în zidul pridvorului aceleiași biserici; și o cruce de pomenire din piatră (1646) aflată la ieșirea din Filipeștii de Târg pe drumul spre Mărgineni.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]